S-ar putea sa fie o surpriza cauzatoare de urticarie pentru unii, insa motivul pentru care asezarile umane sunt pe langa ape este, ei bine pentru ca oamenii sunt vietati dependente biologic de apa, iar un rau reprezinta atat sursa de apa, cat si o cale de comunicatie (fie directa - adica e navigabila, fie indirecta - adica permite constructia unui drum).
In plus, in zonele montane, relieful din jurul raurilor ofera spatiul necesar dezvoltarii comunitatilor, iar acest spatiu este in general mai disponibil pe orizontala decat pe verticala.
Deci teoretic cam toate asezarile care conteaza sunt inundabile. Trecatorile care conteaza iar sunt inundabile. Unele tari sunt chiar en-gross inundabile.
Tocmai de aceea la un moment dat omenirea a zis ca cea mai buna aparare e atacul si a fatat, printre altele, ideea de gospodarire a apelor, astfel incat sa faca mult mai putin probabil un dezastru, iar daca totusi are loc, acesta sa aiba efecte mai restranse.
Iar gospodarirea asta incepe de sus, inclusiv pe paraie aparent neinsemnate, pe care se mai construiesc un soi de stavilare al caror rost este sa retina nu musai un aflux de apa, cat si materialul aferent transportat in aval. Cine e curios sa vaza in ce stare se prezinta e invitat sa ia drumurile forestiere aferente marilor rauri montane din tara si sa arunce un ochi: atat la constructia in sine, cat si, bunaoara daca e si cat e de colmatat.
Pe scurt, sa latri la oamenii din Brosteni ca au case in zona inundabila si ca ar trebui sa le fie interzis sa mai construiasca acolo e o ticalosie fara margini, chiar si netinand cont de faptul ca, in general, se vede cu ochiul liber ca e mai kosher sa ajuti haholi decat romani.
E si cea mai facila ruta de iesire din polemica (si oarecum ipocrita pentru locuitorii din zone inundabile protejate de amenajari complexe, intre care si Bucurestiul), altfel intram in discutii gingase, cum ar fi de ce platim dijma mai mult de jumate din venituri daca apoi suntem executati sumar cu “n-ai asigurare, n-ai parte”, raspuns poate potrivit cand statul ia maxim 10% din veniturile cetatenilor, lasandu-i restul de 90% sa se descurce, precum si cadrul legal sa o faca, ca asigurarea nu e preventie.
Clipul e filmat pe vaile Oltetului si Latoritei, in 2014. Am fost prins atunci de inundatiile din Nordul Olteniei, in ciuda prognozei ce anunta doar ploi de scurta durata si mai putin insemnate cantitativ. Aparent avertizarile au venit dupa ce am iesit din zona de acoperire a telefoniei mobile.
Am fost gazduiti de personalul Hidroelectrica o zi si o noapte pana ce apele s-au retras cat sa putem trece. Se vede lesne cum vaduri aparent nesemnificative au transportat munti de grohotis, ceea ce ridica o intrebarea si vis-a-vis de ce se intampla prin padurile de sus.
Tinand cont ca acolo ne aflam in chiar maruntaiele amenajarii Lotrului, ce cuprinde si 2 (doua!!!) baraje pe Latorita, precum si kilometri intregi de aductiuni de apa trase prin munte, opera unei avansate civilizatii extraterestre care stia cu apa, stricaciunile tot au fost semnificative. Dar nu au ras valea Lotrului de pe harta.
