Speciala Parângului (I)
O potecă spre Lacul Mija și o alternativă spre vârf
Unde drumeagul se-nfundă, la liziera pădurii, am cotit strâns, ajungând deasupra văii Mija Mare, pe versantul său drept geografic, pe o potecă excelent conservată, cu mici alunecări în zonele expuse, ce se pierde-n punctul în care Mija Mare primește drept afluent de dreapta emisarul lacului Mija.
Poteca figurează și pe harta din MN35 de Nae Popescu (Sport-Turism 1986), însă nu este numerotată. Acolo se vede că asigura o legătură alternativă cu creasta principală.
Noi am urcat pe emisar, o urcare dură, cred că ar fi fost mai lesnicioasă ținând firul principal. În tot cazul, este practicabil.
Din gura căldării există un traseu spre vârf, a fost marcat la un moment dat cu Punct Galben (altul decât cel actual, singurul traseu marcat spre lac), ce nu mai apare nicăieri, dar - ironic - mult mai vizibil în teren decât traseul Cruce Roșie din care ne-am desprins.
Vechiul Punct Galben ține conturul estic al lacului și, din culme, o cotește spre vârf, dar noi am coborât spre căldarea Cârjei, coborâș fără mari dificultăți, însă la capătul căruia s-ar putea să fie necesară evitarea unor dulăi caucazieni fără simțul umorului.
Dacă bordeiul de sub lacul Cârja nu este activ, malurile emisarului sunt excelente pentru bivuac; altfel, e necesară puțină perseverență prin jurul lacurilor Slivei, Mic și Verde.
https://alexboia.net/2025/07/speciala-parangului-i-o-poteca-spre-lacul-mija/